Mi-am dat seama din zorii tinereții că am tendința să fiu luat de val destul de ușor, așa că a trebuit să deprind tehnica interpretării valurilor, fiindcă naufragiile pândeau la tot pasul. Am trecut cu bine peste valurile de fum de țigară, peste valurile vaporilor de alcool și n-am crezut într-o eliberare a valurilor psihedelice.

          A sosit mai apoi valul bretonului „Ronaldo 2002” pe care l-am evitat cu mare lejeritate. Privind în urmă este lesne de înțeles de ce a fost ușor de evitat, dat fiind aspectul de-a dreptul caraghios. Însă a lovit un alt val imediat după. Mai toate scalpurile de băieți s-au înfoiat precum păunii. Părul ședea țeapăn în sus indicând adevărata direcție în care ar fi trebuit să privim cu toții când venea vorba despre descoperirea identității.

          Cu timpul, oamenii au căutat un punct fix pe care să-și sprijine trăirea, simțirea sau chiar cotul în timp ce palma le sprijină falca picată în uimire. Despre punctele fixe sau despre absoluturi s-a vorbit intens în ultimii ani, dar mai cu seamă în 2016, când „post-adevăr” a fost desemnat cuvântul anului – sau mai acurat numită „expresia anului”. Căci, în esența sa, adevărul trebuie să fie fix, drept și de neclintit fiindcă nu vreau să ne închipuim cum ar arăta o lume bazată pe un adevăr casant, moale sau strâmb.

          Winston Churchill afirma cu deplină acoperire în realitate că „în război, adevărul trebuie păzit de o gardă a minciunilor”. Dar în război nu poate să existe o singură tabără, ci musai două. Așadar, mă intrigă întrebarea: care tabără va alege să-și apere adevărul prin minciuni? Și dacă știi că o tabără și-a blindat adevărul cu minciuni, TU ce tabără alegi?

          Ne propunem să deschidem cuvintele Cuvântului (sau exprimările lui Dumnezeu) în fața ta, a cititorului interesat de adevăr, fără să născocim noi înșine o față cât mai credibilă a Cuvântului, ci lăsând cuvintele lui Dumnezeu să se prezinte singure.

          Tocmai în aceste zile pe care le trăim, la o privire onestă vom observa bătăliile care se duc în jurul adevărului, dar mai ales în jurul minții, trupului și sufletului omenesc – adică al meu, cel care scrie și al tău, cel care citește. Iar eu voi lua parte la acest război indiferent de riscuri.

          La începutul lunii octombrie 2018 asistam la un seminar pe tema Știință și Religie. Acolo am aflat o poveste cât se poate de grăitoare. La librăria din colțul străzii, Ana (nume fictiv) găsește o carte despre animale. Din carte află că multe din proverbele precum „Liber ca pasărea cerului” sau „Nu hrăni corbii c-or să-ți scoată ochii” nu își au acoperire în realitatea științifică. Și așa și este. Păsările oferă omului impresia că beneficiază de o libertate debordantă, mai ales în vremurile când planorul și avionul erau doar un vis. În fond, păsările au teritoriile bine delimitate. Corbii sunt și ei greșit înțeleși,fiindcă sunt unele dinte cele mai prietenoase, inteligente și jucăușe specii de păsări.

          Însă din această categorie răsărea înaintea micuței Ana o poveste controversată. Cărticica despre animale spunea o poveste dublă. Pornind din Deuteronomul 32:11, autorul atrăgea atenția asupra unei greșite interpretări a comportamentului vulturilor. Iată mai întâi versetul:

„Ca vulturul care își scutură cuibul, sboară deasupra puilor,își întinde aripile, îi ia, și-i poartă pe penele lui.”

(VDC Interconfesională 2007)

          Știința s-a grăbit să semnaleze eroarea din Scriptură fiindcă dovezile de pe teren erau clare. Orice ornitolog știe cum stă treaba cu vulturii. Femela vultur, după ce puii au înlocuit puful cu remige, se depărtează de cuib așezându-se undeva mai sus decât cuibul. Din acea poziție începe să strige puii și să-i cheme la ea. La insistențele materne, juvenilii depun efortul inaugural și gustă experiența zborului.

          Biblia, de cealaltă parte, în Deuteronomul 32:11 explică altfel zborul inaugural: femela, în zilele de maturizare ale juvenililor, îi forțează să cadă din cuib fiind nevoiți să își scape pielea încercând să zboare. Dacă cumva puii nu dau semne că s-au prins de intenția mamei, atunci mama îi ia pe aripi (sau în spate) și îi poartă într-un zbor demonstrativ.

Care este adevărul?

          Cu răbdare și onestitate, oamenii de știință au verificat comportamentele păsărilor răpitoare, iar rezultatele au lămurit dilema. După cum spuneam, vulturul își cheamă puii, iar aceștia sunt lăsați să se descurce. Și șoimii fac la fel. Ba mai mult: pe când studiau o familie de șoimi, oamenii de știință au asistat la prima zi de zbor a puilor. Erau trei la număr. Doi dintre ei erau vădit mai pregătiți, pe când ultimul nu se prezenta prea bine echipat, fiindcă puful încă nu-l părăsise. Și iată scena: femela șoim stă în copacul învecinat cuibului (ca și la vultur), cei doi pui mai vânjoși se împleticesc în zbor spre mamă, iar acum toate privirile se îndreaptă spre urmatic. Fiindcă insistențele mamei l-au convins, se lasă ușor peste buza cuibului, iar puiul își privește finalul. În aceeași clipă, mama șoim, cu aripile întinse pe lângă corp, taie aerul cu rapiditate și-n clipa impactului prevăzut, mama se află sub pui. Cu mișcări greoaie, își preia puiul și-l poartă pe aripi spre înaltul copacului.

          În doar câteva secunde, ani de negații și contraziceri au fost reduși la nimic prin gestul natural al mamei șoim. Spun „natural” făcând referire la ordinea primordială a lucrurilor, la naturalețea înscrisă de Dumnezeu în toate detaliile naturii.

          Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat. Dumnezeu însuși este adevărat și întruchipează Adevărul. Problema care trebuie rezolvată este simplă: alegi zborul sau prăbușirea? În prima carte oferită omului, natura, Dumnezeu a scris tot adevărul necesar. Fiindcă necesitatea a cerut-o, Dumnezeu a scris volumul doi (Scriptura) și volumul trei (Isus Hristos). Pentru o lume în care adevărul este tot mai șovăielnic, aleg să cred în Adevărul care nu se va întovărăși cu minciuna.

          De aici înainte, vom explora cele trei surse adevărate – Hristos, natura și Scriptura – pentru a ne înțelege originea și menirea.

Bibliografie:

https://www.gol.bg/footballsviat/2018-03-21/fenomena-progovori-za-strannata-pricheska-ot-2002-godina/comments/write

https://en.oxforddictionaries.com/word-of-the-year/word-of-the-year-2016

Lasă un răspuns

Ieșire